După o cursă de 20 de kilometri plutaşii vor trage, după cum a fost dintotdeauna obiceiul, pluta la mal şi se vor odihni pe timpul nopţii. A doua zi vor pleca pe apă, din nou, spre judeţul Neamţ unde se vor opri pe 4 iunie, mai întâi în localitatea Lunca, apoi la Poiana Teiului. Plutăritul a devenit de prin anii ’50 o meserie nostalgică. Utilajele moderne de astăzi, care ridică şi transportă oriunde lemnul direct din pădure au făcut ca această meserie, care se practica doar câteva luni pe an, să dispară. Lucrările Hidrotehnice de pe râul Bistriţa, construirea hidrocentralei de la Bicaz, au contribuit şi ele la stingerea acestui mod tradiţional de transport al lemnului de răşinoase.Ultimii plutaşi au astăzi peste 80 de ani, dar oamenii din Valea Bistriţei se încăpăţânează să nu dea uitării plutaşul şi măiestria pe care acesta trebuia să o aibă în construirea şi manevrarea plutei ce parcurgea pe vremuri sute de kilometri, uneori până la Dunăre.
Sursa: Crai Nou