stiri_2016

Suceava – Ocolul Silva-Bucovina, modelul Bisericii de a administra padurile din judet

Unul dintre cele mai discutate subiecte în ultimii 11 ani este cu siguranţă retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de pădure de pe raza judeţului Suceava către Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina.

Lupta în instanţă pentru cea mai mare retrocedare din istoria ţării este departe de a fi finalizată, iar între timp s-au aruncat de-o parte şi de alta fel de fel de acuzaţii menite să discrediteze tabăra adversă, fie ea în reverendă, la costum ori în haine verzi de silvicultor.

Şi, până la urmă, ce s-ar întâmpla dacă Biserica ar primi cele 167.000 de hectare de pădure?

 Şef de ocol la 29 de ani

Dintre cele cinci ocoale silvice private de pe raza judeţului, Ocolul Silva -Bucovina administrează terenurile forestiere proprietate a unităţilor de cult.

Sediul ocolului este chiar în apropierea Mănăstirii „Sf. Ioan” din centrul municipiului Suceava, aşa că, într-una din zilele trecute, ne-am propus să aflăm un răspuns la întrebarea de mai sus tocmai de la cei care administrează suprafeţele de pădure deţinute în prezent de unităţile de cult din judeţ.

De la intrare, ni s-a spus să îl căutăm pe Rareş Hrestic, şeful de ocol, fiindu-ne indicată şi uşa la care să batem.

Spre surprinderea noastră, şeful de ocol este un tânăr în vârstă de 35 de ani.

Biroul său e plin de acte şi ne mărturiseşte că am avut noroc că l-am găsit la sediu, fiind plecat cel puţin patru zile din săptămână, pe teren, de dimineaţa până seară.

În ciuda vârstei, Rareş Hrestic este un inginer silvic cu multă experienţă. Licenţiat în silvicultură şi drept, cu studii postuniversitare în „Managementul resurselor forestiere” şi cu stagii de pregătire la Centrul naţional de formare forestieră de la Nancy – Franţa, Rareş Hrestic a participat la mai multe module, cu diferite teme de la îngrijirea culturilor forestiere la drept forestier, lectorii fiind specialişti în domeniu din Franţa.

După terminarea Facultăţii de silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, a lucrat ca inspector silvic la mai multe instituţii, printre care Inspectoratul Silvic Teritorial Iaşi, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Suceava şi Garda Naţională de Mediu – Inspecţia Silvică Bacău, după care a condus Serviciul de protecţie şi pază a pădurilor la Direcţia Fondului Forestier Suceava, structură în care ulterior a lucrat şi ca inginer-şef.

Din 2006, a preluat conducerea Ocolului Silva-Bucovina şi, an de an de atunci, structura a fost premiată inclusiv la nivel naţional pentru rezultatele obţinute şi pentru modul de administrare a fondului forestier pe care îl gestionează.

Aproximativ 10.225 de hectare de pădure, întinse pe raza a nouă localităţi

Discuţia despre modul de administrare a fondului forestier am purtat-o în două etape, partea teoretică, în biroul şefului de acolo, iar partea practică, în teren, vizitând pădurile gestionate de structura condusă de Rareş Hrestic.

„Adevăratul meu birou e în pădure”, zâmbeşte tânărul şef de ocol.

Pentru început, câteva date tehnice, ne introduce Rareş Hrestic în structura de organizare a ocolului: „S-a înfiinţat în 2006, din necesitatea Bisericii de a administra unitar suprafeţele de teren forestier ale unităţilor de cult. Cu acordul Înalt Preasfinţitului Pimen au fost înfiinţate la nivelul Protopopiatelor Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc două asociaţii ale unităţilor de cult ortodoxe proprietare de păduri, asociaţii care au creat ulterior Ocolul Silvic Silva-Bucovina ca entitate juridică distinctă. Structura este aceeaşi ca la orice ocol silvic, împărţită în districte şi cantoane, cu birouri la nivelul centralei ocolului: birou fond forestier, birou paza pădurilor, PSI, regenerarea şi protecţia pădurilor, producţie şi mecanizare, birou de contabilitate, birou normare-personal şi un oficiu juridic”.

În cadrul ocolului, lucrează silvicultori cu experienţă, care au trecut pe la Direcţia Silvică Suceava, ITRSV sau societăţi de amenajare forestieră.

În prezent, Silva-Bucovina administrează nu mai puţin de 10.224, 9 de hectare, întinse pe patru districte şi nu mai puţin de 12 cantoane silvice.

Dintre acestea, 8.436 de hectare sunt ale unităţilor de cult din judeţ, pe raza localităţilor Stulpicani, Ostra, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Suceviţa, Iacobeni şi Vatra Dornei

În urmă cu aproximativ un an, reprezentanţii Liceului Teoretic „Anastasie Başotă” din judeţul Botoşani, unitatea de învăţământ cu cea mai mare suprafaţă de pădure din ţară (1.787 de hectare), le-au cerut celor de la Silva-Bucovina să le administreze pădurile şi să le preia de la Ocolul Dorohoi al Regiei Naţionale a Pădurilor. De altfel, la nivelul ocolului există şi alte solicitări de la proprietari privaţi pentru preluarea în administrare, şi care sunt în analiză.

În total, Ocolul Silva-Bucovina gestionează în prezent terenuri forestiere pe raza a nouă localităţi, opt comune şi un oraş.

De la înfiinţare în prezent, unitatea silvică a încheiat contracte cu aproximativ 50 de agenţi economici locali care au exploatat masă lemnoasă, societăţi care la rândul lor contribuie la activitatea economică a judeţului.

Acţiuni filantropice numeroase

Din totalul materialului lemnos exploatat în cursul unui an de pe raza Ocolului Silva-Bucovina, o parte este folosită în activităţile filantropice ale Bisericii.

O cantitate semnificativă de lemn de foc, vorbim de sute de metri cubi, pleacă anual la căminele de copii şi bătrâni păstorite de Arhiepiscopie (Căminul de copii de la Dolhasca, Căminul de bătrâni de la Bogdăneşti, Căminul de bătrâni de la Buciumeni –Fălticeni, Căminul „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava).

Materialul lemnos este folosit şi la construcţia locuinţelor persoanelor afectate de calamităţi, un exemplu fiind cel trimis, tot în scop umanitar, şi la Cornu Luncii, pentru reconstruirea celor şase case distruse în urma unui puternic incendiu izbucnit spre sfârşitul lunii august a acestui an.

„Acţiunile filantropice realizate din fondurile obţinute de Ocolul Silva-Bucovina sunt numeroase, de la ajutorarea sinistraţilor la suportarea cheltuielilor legate de activităţi culturale sau în anumite cazuri sociale care necesitau aşa ceva”, a completat reprezentantul ocolului.

Lemnul exploatat din pădurile ocolului Bisericii este folosit şi pentru încălzirea lăcaşurilor de cult, iar pentru locuitorii din zonele periferice ale localităţilor pe raza cărora se află pădurile administrate de cei de la Silva Bucovina s-au creat preţuri sociale, preţuri mai mult decât accesibile pentru ca sătenii să-şi poată achiziţiona lemn de construcţie şi pentru încălzirea locuinţelor.

Nu în ultimul rând, ne explică şeful de ocol, lemn de foc este asigurat şi văduvelor şi pensionarilor vitregiţi de soartă din zonele respective.

Impozitele plătite, de peste 22 de miliarde de lei vechi

Venitul obţinut de Silva-Bucovina este distribuit de cele două asociaţii ale Protopopiatelor Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc celor 284 de parohii, pentru plata utilităţilor ori a materialelor necesare unor viitoare construcţii.

„Activitatea noastră este total transparentă şi lucrul acesta este relevant prin impozitele pe care le plătim şi obligaţiile pe care ni le-am asumat faţă de stat. Vorbim aici de peste 22 de miliarde de lei vechi plătite de la înfiinţare, în 2006, până în prezent”, adaugă Rareş Hrestic.

Trebuie ţinut cont şi de faptul că în activităţile silvice ale ocolului sunt angrenaţi şi o parte dintre locuitorii zonelor pe raza căruia se regăsesc pădurile administrate, anual fiind create locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier.

 „Împădurirea înseamnă o investiţie, în pădure, dar şi în viitorul nostru”

În pepinierele cantonale de pe raza Ocolului Silva-Bucovina se produc peste 250.000 de puieţi de molid, brad, paltin şi larice, cantitate cu care este acoperit tot necesarul şi, la solicitare, poate fi distribuită şi altor deţinători ori administratori de terenuri forestiere.

„Pe unele suprafeţe retrocedate de obicei anterior anului 2000, de cele mai multe ori s-a extras masa lemnoasă, s-a obţinut un profit relativ repede, care se cheltuieşte de cele mai multe ori într-un timp scurt, iar apoi, când se impune o investiţie, pentru că împădurirea înseamnă o investiţie, în pădure, dar şi în viitorul nostru, nu se mai face. În general acolo unde au existat structuri de administrare fiabile, acest lucru nu s-a întâmplat, iar atât ocoalele silvice de stat, cât şi cele private au reuşit să menţină un echilibru între activitatea de exploatare a masei lemnoase şi împăduriri”, explică Rareş Hrestic.

„Masa lemnoasă exploatată acum la nivelul judeţului provine din păduri care au fost îngrijite acum 120 de ani”

Şeful de la Silva-Bucovina consideră că meritul pentru care pădurile din judeţul Suceava asigură venituri importante atât structurilor de stat, cât şi celor private este al celor care le-au îngrijit acum mai bine de un secol.

Acesta a declarat că: „Într-o proporţie importantă, masa lemnoasă exploatată acum la nivelul judeţului provine din păduri care au fost îngrijite în medie acum 120 de ani. La momentul actual nu beneficiem de ce am cultivat noi acum trei, cinci, zece, douăzeci de ani, ci beneficiem de ceea ce înaintaşii noştri, cu peste un secol în urmă, au îngrijit şi gospodărit. Cu riscul de a intra într-o zonă a limbajului de lemn, cred că obligaţia silvicultorilor din Suceava, indiferent de natura proprietăţii suprafeţelor pe care le administrează, trebuie să creeze acel echilibru între nevoia crescândă de a utiliza extensiv, uneori iraţional resursele pădurii, şi nevoia de a o conserva, de a o menţine, cel puţin aşa cum ne-au lăsat-o cei dinaintea noastră. Gestionarea durabilă a pădurii nu trebuie să rămâne la nivel teoretic sau declarativ, deoarece în ritmul actual există probabilitatea crescută ca obiectul acestei gestionări, pădurea, să nu mai existe în anumite locuri decât în fotografii. Acest lucru se poate face prin aplicarea unui sistem managerial corespunzător la nivelul fiecărei structuri silvice, prin seriozitate în abordarea profesiei şi decizii ferme la apariţia unor fenomene de prejudiciere, întrucât este o zonă în care pot exista unele tentaţii”.

 Pepiniere, găinuşe sălbatice şi urme de urs

A doua zi, am plecat pe teren cu şeful de la Silva-Bucovina şi am vizitat cele trei districte pe care le administrează pe raza judeţului Suceava. Prima oprire a fost la districtul Băişescu, care cuprinde nu mai puţin de 4.128 de hectare de pădure pe raza localităţilor Stulpicani şi Ostra.

Întreaga suprafaţă este gospodărită de un şef de district şi patru pădurari.

În pepiniera cantonală Băişescu se asigură tot necesarul de puiet de molid şi de paltin, pentru împădurirea întregii suprafeţe de teren a districtului.

De la districtul Băişescu ajungem la districtul Putna Secrieş, întins pe 2.350 de hectare de pădure.

Îndrumaţi de cei patru silvicultori de aici, am vizitat două pepiniere cantonale, una de molid cu larice şi una de brad, chiar sub masiv, un solar, precum şi o suprafaţă în care era evidenţiată foarte bine regenerarea naturală în urma aplicării tratamentelor.

Am intrat apoi până în inima pădurii, unde se află districtul Argestru, întins pe o suprafaţă de 1.958 de hectare. Pe drum, am avut inedita experienţă de a vedea, chiar pe drumul forestier, patru găinuşe sălbatice, care însă au fost mai rapide decât aparatul foto şi şi-au luat zborul.

Şi la districtul Argestru am văzut o pepinieră silvică şi am făcut o scurtă plimbare prin pădure. Şeful de ocol ne arată urme proaspete făcute de labele unui urs care a trecut cu puţin timp înainte chiar pe drumul. Scoate o ruletă şi măsoară lăţimea uneia dintre urme. 17 centimetri.

Pe drumul spre casă, l-am întrebat pe Rareş Hrestic despre episodul de la sfârşitul anului 2004, când Fondul Bisericesc din Bucovina a primit de la Guvern 90.00 de hectare de pădure, împroprietărire declarată ulterior neconstituţională de către Curtea Constituţională.

„Acele suprafeţe preluate de la Regia Naţională a Pădurilor au fost administrate strict în regim silvic, printr-o direcţie care avea în subordine mai multe ocoale silvice. Eram şeful serviciului de pază şi protecţie în cadrul Direcţiei Fondului Forestier şi vă pot da un exemplu cât se poate de elocvent: la predarea acestor suprafeţe către Direcţia Silvică, din aproximativ 100 de cantoane silvice, 80 au fost cu zero metri cubi pagube aduse fondului forestier”.

Ce spune ÎPS Pimen

Prin intermediul reprezentanţilor Arhiepiscopiei, am cerut un punct de vedere cu privire la întrebarea de la începutul acestui material şi arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen.

Răspunsul Înaltpreasfinţiei Sale nu a întârziat şi îl redăm integral: „Putem afirma că Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a reprezentat mai mult decât un exemplu pozitiv al vremurilor sale în ceea ce priveşte gospodărirea şi administrarea unor bunuri atât de importante şi vitale cum sunt pădurile. Astfel, vedem din documentele timpului că sub purtarea de grijă a Bisericii din Bucovina, în timpul funcţionării Fondului, până în anul 1949, au fost atraşi importanţi specialişti silvici din acea perioadă, care au promovat în pădurile deţinute metode şi tehnici îmbunătăţite, valoroase, uneori de pionierat, cu privire la organizarea şi administrarea terenurilor forestiere. Dacă acest lucru Biserica l-a dovedit în decursul timpului, cu nădejdea şi credinţa neclintită în Dumnezeu că suprafeţele Bisericii se vor retroceda, şi în viitoarea administraţie a Fondului Bisericesc se vor integra unii din cei mai buni şi pregătiţi oameni din domeniu, astfel ca prin resursele create de pe aceste terenuri forestiere principalii beneficiari să fie localnicii, persoanele aflate în dificultăţi materiale, instituţiile de învăţământ şi cultură din judeţ, precum şi nestematele noastre, valori de patrimoniu din Bucovina, vechile mănăstiri şi parohii”.

Sursa: Monitorul de Suceava