stiri_2016

Situatia fondului bisericesc are rezolvare

Invitat in emisiunea La ORDINEA ZILEI, vineri 29 martie 2013, Premierul Romaniei Victor Ponta a precizat ca singura solutie pentru rezolvarea finantarii monumentelor UNESCO aflate in patrimoniul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor este finalizare litigiului care dureaza de zeci de ani in ceea ce priveste suprafetele forestiere revendicate de catre aceasta. Acesta a mentionat ca sustine rezolvarea acestei situatii.

FONDUL BISERICESC ORTODOX ROMAN AL BUCOVINEI

Pana in prezent Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor a reusit sa redobandeasca 16.000 de ha din cele 192.000 confiscate de catre regimul comunist precum si mai multe imobile.
In anul 2005 Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor i s-a restituit prin hotarare de guvern suprafata de 90.000 din Fondul Bisericesc insa la scurt timp noul guvern instalat a nationalizat aceste suprafete care s-au intors in patrimoniul statului.

Ce este fondul bisericesc?

In anul 1775 provincia Bucovina a fost ruptă din ţinutul Moldovei fiind anexată Austriei.

Împăratul Austriei Iosif al II prin Ordonanta nr.2239 din 27.12.1781, a dispus inventarierea averilor bisericesti, iar ulterior printr-o altă Ordonanta nr.3469 din 04.07.1783, a redus numărul mânastirilor şi a schiturilor bucovinene, cu moşiile lor din Bucovina cit si cele din Moldova.

Pentru o buna administrare a proprietăţilor mânastirilor desfintate şi ale Episcopiei din Bucovina, Imparatul Austriei hotaraste prin Regulamentul Duhovnicesc nr.2484 din 29.04.1786, infiinţarea Fondului Religionar Greco-Oriental din Bucovina.

Acest Fond din Bucovina s-a format din donaţiunile domneşti ale asezămintelor bisericeşti şi din sumele realizate in urma lichidării proprietăţilor din Moldova.

Pe buna dreptate se poate spune că dacă ctitorii Fondului sunt vechii domni, mitropoliţi, episcopi si boieri români din Moldova, organizatorul acestuia a fost Împaratul Iosif al II al Austriei.

In anul 1820 prin rezoluţia de la Troppau imparatul Francisc Iosif al Austriei a hotărit : „devreme ce Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina s-a constituit cu averile bisericeşti si mânastireşti de lege ortodoxă, veniturile acestui Fond nu se pot intrebuinţa pentru alte scopuri decit pentru intretinerea cultului ortodox si pentru invătămîntul popular”. Acest lucru este întărit si printr-o altă rezoluţie din 10.12.1869 a suveranului Austriei care spune „este voinţa mea ca si de aici inainte să ramînă în vigoare dreptul de protecţiune, rezervat domnului ţării de inaintaşul meu, Iosif al II-lea, asupra Fondului Bisericesc din Bucovina”.

In anul 1870 Fondul cumpără vastul domeniu muntos din Câmpulung si Vatra Dornei în suprafaţa de 69.217 ha, băile din Vatra Dornei precum şi minele de mangan de la Iacobeni şi cele de pirita de la Fundu Moldovei.

In anul 1909 ministrul austriac Hussarek declara : „întrucît acest Fond a fost întrebuinţat întotdeauna numai pentru trebuinţele bisericii greco orientale şi n-a fost avizat la donaţiuni din partea Statului, nu sînt la el date multe complicaţiuni ca la fondurile catolice, ci din contra caracterul averii sale fundaţional, care era strict separată de averea statului, a fost îndeobşte recunoscut, si acestea mai ales si in jurisprudenta Casaţiei. Bugetul acestui fond nu formează o parte a bugetului Statului si alcătuirea lui se face fără ingerinţa parlamentului sau a dietei din Bucovina”.( Pandectele Române partea  III 1931)

După anul 1918, cînd Bucovina a revenit Romaniei, prin Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române din 6 mai 1925 publicată în Monitorul Oficial nr.97/06.05.1925, prevede la art.39 ca „Fondul religios greco-oriental din Bucovina este şi rămîne o fundaţie specială de sine stătătoare care va purta pe viitor denumirea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei”.

Aceiasi lege prevede la art. 40 că „Fondul este persoana juridică iar administrarea acestuia se face de Consiliul Eparhial sub preşedenţia Arhiepiscopului şi Mitropolitului Bucovinei”.

Importanta Fondului Bisericesc din Bucovina s-a definit prin marea valoare a bogatiilor folosita in sprijinul romanismului si in intretinerea bunurilor de patrimoniu din cuprinsul eparhiei.

La nivelul anului 1941 Fondul avea in subordonare un numar de 31.de ocoale silvice avind o suprafata totala de 244984.06 Ha : Argel, Breaza, Brodina, Cirlibaba, Ciudeiu, Codrii Cosminului, Codrul Voivodesei, Cuciurul Mare, DornaCandrenilor, Falcau, Frasin, Fratautii Noi, GuraHumorului, Iacobeni, Ilisesti, Jucica, Marginea, Manastirea Humorului, Moldovita, Ostra, Patrauti, Pojorita, Putna, Revna, Seletin, Solca, Straja, Stulpicani, Vama, Vatra Dornei, Vicovu de Sus.

Administratia centrala a Fondului Bisericesc este condusa de un administrator numit de Consiliul Eparhial si are urmatoarele servicii :

  • personal si secretariat,
  • amenajari,exploatari,plantatii,constructii,
  • inspectie,juridic-administrativ.

Paza padurilor, administrarea si exploatarea lor se face prin unitatile exterioare-ocoale silvice, conduse fiecare de un inginer silvic ajutat de pesonalul silvic mediu si inferior necesar.

sursa: www.arhiepiscopiasucevei.ro