stiri_2016

Revenirea la normalitate a invatamantului silvic liceal din Romania

CANTITATE NU ÎNSEAMNĂ NEAPĂRAT ŞI CALITATE.
Î
nvăţământul silvic din România are o tradiţie de peste 125 de ani. Începând cu anul 1885 şi până în anul 1990 în România şi-a educat muncitorii forestieri, pădurarii şi tehnicienii silvici prin 3 licee silvice de prestigiu: Liceul Silvic Timişoara, Liceul Silvic Câmpulung Moldovenesc şi Liceul Silvic Brăneşti.
O statistică recent apărută în media ne prezintă faptul că în anul 1997 în România numărul liceelor silvice ajunsese la 33.

Profund greşit şi îngrijorător deoarece din cele 33 de aşa-zise licee silvice putem vorbi doar de 3 – 4 unităţi care cu adevărat pot face faţă prin dotări învăţământului silvic iar restul sunt clase de silvicultură apărute dintr-o greşeală de neconceput în liceele agricole.
Dacă este să vorbim despre distrugerea învăţământului silvic tocmai aceste clase deschise în licee lipsite de dotări şi cadre didactice calificate au distrus învăţământul şi sectorul silvic din România.
Dacă din anul 1885 şi până în anul 1990 România îşi asigura necesarul de cadre silvice prin 3 unităţi de învăţământ silvic este greu de înţeles logica exploziei din anul 1997 în condiţiile în care suprafaţa forestieră a României a rămas aceiaşi.
Evoluţia ulterioară a numărului de licee silvice spre 9 în anul 2010 reprezintă un act de revenire la normalitate în sensul că valoarea unităţilor de învăţământ cu tradiţie a primat în faţa lipsei complete de perspective a claselor silvice din liceele agricole.
Faptul că în anul 2010 în România învăţământul silvic se practică în nouă licee silvice printre care se numără şi cele trei enumerate mai sus nu poate decât să ne bucure că iresponsabilitatea politicienilor nu a reuşit să distrugă învăţământul silvic din România.

Din păcate şi învăţământul silvic superior din România trece printr-o experienţă similară actualmente existând peste 7 centre universitare care pregătesc ingineri silvici în condiţiile în care doar Braşov şi Suceava se pot mândri cu performanţă şi tradiţie în domeniu.
 
Vă prezentăm istoricul celor mai vechi unităţi de învăţământ silvic din România:
 

COLEGIUL SILVIC „BUCOVINA” CÂMPULUNG MOLDOVENESC – http://www.silvagrup.ro/

În 1887, Administraţia Fondului Forestier din Bucovina înfiinţa cursul de instrucţie pentru pădurari la Frătăuţii Noi, transferat apoi la Codrii Cosminului, până la primul razboi mondial.

Pe data de 7 Februarie 1921, la Rădăuţi, acelaşi for reînfiinţează „Şcoala Silvică Inferioară”, care se transformă în 1925 în „Şcoala de Brigadieri Silvici”.

În 1954, şcoala este tranferată la Câmpulung, care din 1948 devenise pentru câţiva ani un mare centru de învăţământ silvic, în care funcţiona Institutul de Silvicultură de Exploatare, Prelucrare şi Transportul Lemnului şi Şcoala Medie Tehnică pentru exploatarea şi industrializarea lemnului (1948 – 1953), comasându-se cu Şcoala Medie Tehnică, care fusese transferată, cu un an înainte, de la Roznov la Câmpulung. Iată deci, anul de referinţă al începutului învăţământului silvic preuniversitar în Câmpulung Moldovenesc este 1953.

Între 1954 – 1966, functionează o Scoala Tehnica de Maistri Silvici de exploatare si transport forestier si una profesionala de padurari si maistri utilaje. Anul 1966 aduce cu sine formarea unui grup scolar forestier prin unirea acestor scoli si infiintarea Liceului Industrial Forestier, care se comaseaza si se transforma in Liceul Silvic dupa 4 ani in care functioneaza si o scoala profesionala de padurari.

In 1960 – 1971 a functionat la Campulung si Scoala Tehnica Postliceala. Statistici citate de R. Ichim – 1988, arata ca intre 1948 – 1981 au absolvit la Campulung Moldovenesc 4506 elevi si studenti (doua promotii de ingineri si 112 absolventi) plus cca. 1500 absolventi de cursuri de scurta durata pentru specializari diverse in domeniul forestier.

Date furnizate de E. Ichim, la nivelul anului 1982, aratau ca peste 100 de absolventi ai Liceului Silvic din Campulung Moldovenesc terminasera sau urmau cursurile Facultatii de Silvicultura din Brasov, iar la ora actuala numarul acestora depaseste cu mult 800 de absolventi.

În anul 1992 scoala primeste denumirea de Grup Scolar Silvic, iar în anul 2008 primeste denumirea de Colegiul Silvic „Bucovina”, care in prezent scolarizeaza un numar de aproximativ 1000 de elevi, angajati in diverse forme de invatamant: liceal (profil silvic si economic), postliceal si tehnic. In perspectiva unei silviculturi fara frontiere, Grupul Scolar Silvic a scolarizat si elevi de pe malul drept al Prutului, cu convingerea ca frontierele dintre tari pot fi invinse si prin intermediul unor astfel de activitati.

Pentru educarea si formarea tinerei generatii este disponibil un corp profesoral alcatuit din profesori si ingineri dornici de perfectiune si afirmare, de un personal didactic auxiliar si administrativ corespunzator cerintelor actuale si, mai ales, de o baza didactico – materiala bine dotata: doua cladiri cu spatii destinate desfasurarii cursurilor – 24 sali de curs, opt cabinete, trei laboratoare (chimie, fizica, biologie), doua cabinete de informatica dotate cu calculatoare si acces la Internet, un cabinet multimedia, o sala de lectura cu 40 de locuri, biblioteca (26902 volume), un cabinet medical, trei ateliere, sala de festivitati, sala si teren de sport, doua internate (200 locuri/schimb), parc dentrologic, poligon pentru conducerea tractorului, un camion, un tractor si doua masini pentru Scoala de soferi.

Prima şcoală silvică medie din Romania, care îşi continuă existenţa în acelaşi spaţiu, s-a înfiinţat în data de 27 octombrie 1885 la Timişoara, într-un cadru deosebit, în mijlocul Pădurii Verzi.

Construcţia destinată şcolii există încă din timpul ocupaţiei turceşti, fiind cunoscută sub denumirea de „Casa de Vânătoare”, pentru ca sub dominaţia austriacă să primească denumirea de „Castelul de Vânătoare al Contelui Mercy”.

Între anii 1885 – 1952 devine şcoală profesională de pădurari, şcoală de conductori silvici, şcoală silvică medie, şcoală de subingineri silvici.

 

 Colegiul Silvic “Casa Verde”, – Timişoara – http://www.lsilvic.ro

 Şcoala Silvică îşi începe activitatea la 27 octombrie 1885, cu o primă serie de 10 elevi. Cursurile aveau durata de doi ani, durată împărţită în patru semestre.

Pentru efectuarea practicii, au fost afectate din Pădurea Verde 1230 de jugăre de pădure, 24 de jugăre pentru parcul dendrologic  şi 26 de jugăre pentru pepinieră. În parc se mai găsea şi o stupină.

Pe lângă cele specificate mai sus,  scoala dispunea şi de o staţie meteorologică şi o staţiune experimentală.

În 1919, la Casa Verde ia fiinţă Şcoala Silvică Medie, cu o durată de 3 ani, plus 1 an de practică. Aceasta a fost una dintre primele şcoli româneşti din această parte a ţării care şi-a deschis porţile în toamna anului 1919.

În anul 1923  se înfiinţează la Timisoara şcoala de conductori silvici şi durează până în 1948, perioadă în care a format 455 de specialişti în silvicultură.

În 1946 este promulgată Legea 319, publicată în “Monitorul oficial” nr.101 din 1 mai 1946, prin care “şcolile medii de conductori silvici se transformă în şcoli de subingineri cu aceleaşi condiţii de admitere şi şcolarizare ca şi şcolile de subingineri de lucrări publice şi electromecanici”, iar absolvenţii se vor bucura de toate drepturile prevăzute în lege. Drept urmare, în toamna anului 1946 şcoala de conductori se transformă în şcoală de subingineri silvici, cu o durată de doi ani,  plus un an de pregătire practică.

În aprilie 1952 Şcoala Medie Tehnică Silvică de la Timişoara se mută, în 48 de ore, la Curtea-de-Arges. La Pădurea Verde urma să se înfiinţeze o staţie de bruiaj. Ulterior s-a dovedit că nu este un spaţiu propice acestei activităţi,  şi Şcoala Silvică revine la Timişoara după patru ani de peregrinări,  la Curtea-de-Arges şi apoi la Caransebeş.

Liderul echipei inginerilor silvici, care a luptat pentru revenirea şcolii pe locul în care s-a înfiinţat, a fost omul de o mare calitate, inginerul Aurel Ţeicu.

În anul scolar 1956-1957, avem aici două tipuri de profiluri:

– şcoala profesională silvică;

– şcoala profesională de pădurari.

In 1957 se mai adaugă un profil celor existente deja,  şi anume Şcoala tehnică de Maiştri Silvici, având cursuri de zi şi  fără frecvenţă, pe o durată de trei ani, unde sunt admişi, în urma unui examen, absolvenţi ai şcolii profesionale silvice. Se predau obiecte de cultură tehnică generală şi de tehnologia materiei. Acest profil se menţine până în 1962.

În 1963 se înfiinţează Şcoala Tehnică de Personal Tehnic Postliceală, specializarea Exploatări şi Transporturi forestiere, cu o durată de doi ani. Profilul se lichidează în 1970.

Anul 1966 aduce transformarea centrului în Grup Şcolar Forestier , în cadrul căruia se mai adaugă:

Şoala Tehnică de Maiştri, Exploatări şi Transporturi Forestiere, care până în 1968 are o durată de doi ani; în perioada 1968-1970, durata cursurilor se reduce la un an;

Şcoala Profesională de Maşinişti pentru Utilaje din Exploatările Forestiere. Acest profil îsi încheie activitatea în 1971.

Din 1970, profilul Silvicultură se reduce la 4 ani. Aceast formă de studii durează până în 1977.  Începând cu anul şcolar 1976-1977, învăţământul liceal functionează pe trepte.

Anul 1990 aduce cu sine reluarea cursurilor şcolii profesionale de pădurari, cu durata de 2 ani.

În anul 1992 se renunţă la forma de admitere cu trepte de liceu, elevii continuând cursurile până la absolvirea celor douăsprezece clase, fără a fi obligaţi să susţină examenul intermediar, de trecere din clasa a X-a în a XI-a.

Din 1994 încep cursurile şcolii profesionale cu durata de 3 ani, care, în urma absolvirii şi a susţinerii unor examene de diferenţă, dau posibilitatea elevilor să urmeze clasa a XI-a de liceu şi să parcurgă etapele caracteristice, fiind consideraţi, dupa douăsprezece clase,  absolventi de liceu. Acest profil functionează până în anul 2005.

Până în anul 2011, scoala a purtat numele de  Grupul Scolar  Silvic, având următoarele specializări: tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, tehnician ecolog şi  protecţia calităţii mediului, tehnician în agroturism, pădurar.

 

Incepand cu anul 2011, şcoala îşi schimbă denumirea in Colegiul Silvic “Casa Verde”,  având specializarile:

 

Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere;

Tehnician în turism şi alimentaţie;

Tehnician ecolog şi protecţia mediului;

Tehnician în agroturism.


Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” BRĂNEŞTI – http://www.colegiulsilvicbranesti.ro

 

În satul Brăneşti şcoala a fost înfiinţată în 1859. Cel mai vechi local scolii datează din 1879 („Şcoala de fete”), în 1925 s-a înfiinţat „Şcoala de Băieţi” amplasată în vecinătatea celei de fete.

În anul 1893 prin „Înaltul Decret Regal se înfiinţează Şcoala Superioară de Silvicultură”. Aceasta pregăteşte prima promoţie de ingineri silvici din România. Şcoala va funcţiona cu acest statut până în anul 1919 când învăţământul superior trece la politehnica din Bucureşti. Pe lângă ingineri Şcoala Superioară de Silvicultură” pregătea brigadieri şi pădurari, în prezent Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” pregăteşte: pădurari, tehnicieni silvici şi silvicultori.

CONTEXTUL SOCIAL-ECONOMIC

Prima şcoală de silvicultură ia fiinţă în 1893, la Brăneşti, printr-un „Inalt Decret Regal”. Terenul pentru construirea şcolii şi a anexelor a fost donat de Regionala XII Silvică Bucureşti al cărei director era inginerul Theodor Pietrarii. In acelaşi an ia fiinţă şi parcul dendrologic cu o suprafaţă de 2,6 hectare.

Primii profesori: Theodor Pietraru,(director), Paul Grunau, N.R. Danielescu, N.G. Popovici, Vlad Cârnu Munteanu, au proiectat aleile parcului şi au plantat primii arbori, dintre care se mai păstrează secularii stejari ce străjuiesc aleea principală.

Pregătirea elevilor se desfăşura în regim de învăţământ superior: primul an practică, doi ani cursuri şi un an şi jumătate practică la Ocolul Silvic.

Şcoala funcţionează cu acest statut până în anul 1919 când trece la Institutul Politehnic Bucureşti. Până în anul 1956, Şcoala Specială de Silvicultură de la Brăneşti pregătea:

– pădurari

– brigadieri

– maiştri de parchet

– conductori silvici

În anul 1970 se înfiinţează Liceul Silvic Brăneşti care va funcţiona până în anul 1989 când devine Grup Şcolar Silvic, iar din anul primeste denumirea de „Colegiul silvic Theodor Pietraru”,care şcolarizează până in prezent:

– pădurari

– silvicultori

– tehnicieni silvici

– analisti programatori

La ora actuala Colegiul Silvic dispune de:

– 2 corpuri de clădiri pentru studii

– 1 internate cu capacitate 116 locuri

– l cantină cu 120 de locuri pe schimb

– 2 cabinete de informatică cu 26 calculatoare conectate la Internet

– 12 cabinete şi laboratoare

– l pepinieră silvică didactică cu suprafaţa de l hectar

– l parc dendrologic cu suprafaţa de 2,6 hectare

– l fond de vânătoare didactic cu suprafaţa de 5110 hectare

IMPORTANT pentru unitatea noastra scolara este faptul ca la ora actuala MedCT a alocat importante fonduri pentru dotarea laboratoarelor de fizica, chimie, biologie; de asemenea cabinetul de asistenta psihopedagogica a fost dotat si este functional.

Tot in fondurile alocate de minister au fost prinse importante sume pentru intregirea fondului de carte, achizitionarea de material sportiv, precum si pentru crearea unui Centru de documentare si informare.

Ca investitie de capital a fost acceptat Programul de reabilitare si campus scolar, in cadrul caruia sunt prinse a fi construite urmatoarele obiective:

Sala de sport +teren de sport

Bloc cu 10 garsoniere(pentru cadrele didactice tinere din unitate)

Cantina –club

Scoala noua cu 10sali de clasa

De asemenea pentru buna desfasurare a activitatilor administrativ gospodaresti , scoala va fi dotata cu un mijloc de transport persoane adecvat precum si cu un tractor.

Primaria Branesti ne-a sprijinit de asemenea, reusind sa reabilitam in camin grupurile sanitare pentru elevi, precum si modernizarea sistemului de incalzire. A fost schimbata tamplaria veche si inlocuita cu termopan, am placat cu gresie culoarele scolii.

forestnews.ro