stiri_2016

Proiect Tasuleasa Social pentru conservarea biodiversitatii Parcului National Calimani

În Bistriţa a avut loc marţi, la ora 12.00, lansarea proiectului „Îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară din Parcul Naţional Călimani”, beneficiarul acestuia fiind Asociaţia Tăşuleasa Social, iar managerul de proiect ing. Alexandru Toniuc.Alin Uhlmann Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, a arătat că proiectul a fost aprobat la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest, în cadrul sesiunii de proiecte din 28 iulie 2011 pe Axa Prioritară 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”, Programul Operaţional Sectorial de Mediu, şi are o valoare totală de 3.810.725 de lei (cu 80% finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 3.048.580 de lei, şi 20 % din bugetul de stat, adică 762.145 de lei), perioada de implementare fiind 19 ianuarie 2012 – 19 ianuarie 2014.

Directorul Parcului Naţional Călimani, ing. Basarab Bârlădeanu, a evidenţiat că proiectul vizează îmbunătăţirea stării de conservare a biodiversităţii Parcului, în scopul reducerii impactului negativ asupra speciilor şi habitatelor, prin crearea unor condiţii optime de vizitare şi informare. Infrastructura de vizitare ce va fi realizată în cadrul proiectului va fi orientată spre protecţia speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional de pe teritoriul Parcului. Campania de conştientizare din cadrul proiectului va avea rolul de a informa şi sensibiliza grupurile ţintă, rezultatele scontate fiind creşterea gradului de informare în rândul a 22 de comunităţii locale cu privire la importanţa Parcului Naţional Călimani, ca parte integrantă a reţelei de arii naturale protejate din România şi a celei europene, precum şi creşterea nivelului de implicare şi de responsabilitate ecologică.

Proiectul are drept scop îmbunătăţirea statutului de conservare al speciilor din arealul Munţilor Călimani şi realizarea studiului ştiinţific pentru protejarea acestora. Se doreşte, în paralel, cunoaşterea statutului acestor specii în Munţii Călimani (extincte sau deosebit de rare cum sunt râsul -Lynx lynx L, cocoşul de munte -Tetrao urogallus şi cel de mesteacăn – Tetrao tetrix, jneapănul -Pinus mugo Turra, Pinus montana Mill ori zâmbrul – Pinus cembra), obţinerea informaţiilor referitoare la arealul acestora în Călimani, întocmirea hărţii zonelor favorabile pentru reintroducerea speciilor extincte (în cazul în care nu se mai identifică nici un exemplar). De asemenea, se va realiza o bază de date care să conţină: speciile existente în habitatele cu potenţial de reintroducere a speciilor periclitate, distribuţia şi amploarea proceselor care au condus la declinul speciilor în ultimii 50 de ani, măsuri de stopare a declinului populaţiei animaliere şi florei spontane. Se mizează pe un răspuns pozitiv din partea factorilor implicaţi, ca urmare a acţiunilor de informare şi implicare în proiect, cât şi îmbunătăţirea capacităţii de management al personalului parcului în acţiunile care au drept scop conservarea capitalului natural. Măsurile de conservare documentate şi adecvate vizează peste 30 de specii şi 20 de habitate din aria protejată a Parcului Naţional Calimani. Proiectul îşi propune şi o dezvoltare durabilă a zonei prin intermediul turismului, punându-se accent pe ecoturism şi energii provenite din surse regenerabile.

Proiectul se va desfăşura în comunităţile apropiate parcului, şi anume localităţile Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Ştampei, Poiana Negri, Şaru Dornei, Panaci (Suceava), Lunca Bradului, Răstoliţa, Batoş, Brâncoveneşti, Aluniş, Dumitriţa, Deda, Ideciu de Jos, Stânceni, Vătava, Mărişel (Mureş), Josenii Bârgăului, Prundu Bârgăului, Monor, Şieuţ, Bistriţa Bârgăului, Tiha Bârgăului (Bistriţa-Năsăud), Topliţa (Harghita).

Sursa: Mesagerul