Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Cristiana Pașca Palmer, a susținut în această dimineață, la sediul MMAP, o conferință de presă pentru a prezenta pachetul de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale. Vă prezentăm în continuare declarația ministrului Mediului Mediului, Apelor și Pădurilor:
“Astăzi este 1 septembrie, prima zi de toamnă. Și pentru că toamna “se culeg roadele”, astăzi vă voi vorbi de cateva “roade” importante pe care le livrează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Este vorba de un pachet de măsuri legislative, pe care ni le-am asumat în acest mandat și care sunt esențiale pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale.
Acest pachet corectează nereguli care trenează de ani de zile, pe care niciun Guvern de până acum nu le-a rezolvat. Astfel, în ședința de Guvern de ieri, au fost adoptate 3 acte normative elaborate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, Ordonanța de Urgență privind perdelele forestiere de protecţie și Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.
În cele ce urmează, le voi detalia, pe fiecare, pe rând.
I. Prin Ordonanța de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, începând de ieri, toți agenții constatatori dispun de instrumente eficiente de acţiune în multe din cazurile de activități ilegale. Aceste modificări aduc amenzi mai severe, care permit sancţionarea nu numai a celor ce taie sau transporta lemn ilegal, dar și a administratorilor de pădure care nu respecta legea, indiferent dacă vorbim de păduri de stat sau private. În plus, modificările transpun prevederi solicitate de Comisia Europeană. Dacă aceste modificări nu s-ar fi aprobat de Guvern, exista un risc major de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României.
Am luat această decizie deoarece legea aflată în vigoare până acum era depășită, mult prea permisivă și nu prevedea sancțiuni pentru numeroase încălcări ale regimului silvic. Iată că a fost nevoie de 6 ani și succedarea a nu mai puțin de 3 guverne, pentru ca un al patrulea, guvernul technocrat, să-și asume, în sfârșit, înlocuirea unui sistem de sancționare care nu mai speria pe nimeni.
Această Ordonanță introduce peste 100 de noi sancțiuni. Iar dacă ne referim la sancțiunile existente, la marea majoritate a acestora cuantumul amenzilor a fost cel puțin dublat. Vă voi da TREI exemple:
Pentru tăierea, ruperea, distrugerea fără drept de arbori, dacă fapta nu este încadrată ca infracţiune silvică, se va plăti o amendă cuprinsă între 1000 și 12.000 de lei, iar masa lemnoasă se va confisca. Până acum, sancțiunea era cuprinsă între 500 și 5000 de lei.
În ceea ce privește autorizarea de exploatări forestiere în pădurile virgine, în vechea reglementare nu exista niciun fel de sancțiune. Acum am introdus o amendă cuprinsă între 20.000 și 30.000 de lei.
Pentru transportul de masă lemnoasă fără proveniență legală, contravenția era, până acum, cuprinsă între 2000 și 5000 de lei. Cuantumul amenzii s-a majorat la o valoare cuprinsă între 3000 și 10.000 de lei, iar ca măsură complementară, pe lângă confiscarea materialului lemnos, s-a introdus și confiscarea mijlocului de transport.
Un alt element de noutate vizează societățile comerciale care exploatează masă lemnoasă. Aici, am introdus un sistem de puncte de penalizare, asemănător cu cel aplicat în cazul conducătorilor auto. Astfel, în momentul aplicării unei sancțiuni contravenționale, operatorul economic va primi și puncte de penalizare, în funcție de cuantumul amenzii. Operatorului economic care acumulează un număr de 25 de puncte de penalizare, îi va fi interzisă participarea la orice licitație de masă lemnoasă provenită din fondul forestier propietate publică, pentru o perioadă de 6 luni.
O altă noutate se referă la personalul silvic care autorizează exploatări de masă lemnoasă în plus față de ceea ce este prevăzut în amenajamentul silvic, adică peste ceea ce se numește în termeni tehnici “posibilitatea legală.” Pe lângă plata amenzii, aceștia vor fi obligați să achite o sumă egală cu produsul dintre volumul depășit și prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Vă dau un exemplu: Să spunem că pentru o pădure de producție s-a aprobat un amenajament silvic care prevede exploatarea a 10.000 de metri cubi în 10 ani. Inspectorul Gărzii Forestiere constată că șeful de ocol a aprobat exploatarea a 15.000 de metri cubi. În acest caz, depășirea este de 5.000 de metri cubi. Asta înseamnă că s-a depășit posibilitatea legală cu peste 25%, iar șeful de ocol va fi sancționat cu amendă între 20.000 și 30.000 de lei. Pe lângă asta, valoarea de 5.000 de metri cubi se va înmulți cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, care în prezent este de 115 lei. Astfel, șeful de ocol va trebui să achite, în plus, 575.000 de lei.
Am prevăzut, de asemenea, că mijloacele de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au provenienţă legală, vor fi confiscate. Procedura de confiscare se va realiza, conform legii, de către personalul Poliției și Jandarmeriei.
În plus, s-a luat decizia de a se crea o platformă informatică ce va conține toate sancțiunile pe care agenții constatatori le aplică pentru contravenții silvice. Vreau să precizez că ne luptăm încă de la începutul acestui mandat să aprobăm aceste modificări pe care le consider vitale pentru combaterea practicilor ilegale din pădurile României. De la preluarea mandatului de ministru, eu și echipa mea am făcut toate eforturile posibile pentru a convinge Parlamentul că este vorba despre un instrument critic pentru Gărzile Forestiere, Poliție și Jandarmerie și că fără el, procesul de eficientizare al Gărzilor, pe care l-am demarat anul acesta, putea fi compromis.
Din punct de vedere tehnic, reprezentanții ministerului au participat la nenumărate ședințe de lucru în cadrul comisiilor parlamentare. În cadrul dezbaterilor, nu au existat puncte de vedere divergente. Din păcate, Parlamentul a ales să întârzie aprobarea proiectului de lege. Mai mult decât atât, chiar înainte de vacanța parlamentară, a fost eliminată din Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare propunerea de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Pesronal, am transmis chiar și o scrisoare deschisă de apel parlamentarilor, în care le-am explicat necesitatea adoptării de urgență a acestei legi, însă demersul meu a fost în van. Tocmai de aceea am decis ca, în prima ședință de Guvern în care putem din nou să emitem Ordonanțe, să adoptăm aceste măsuri prin Ordonanță de Urgență privind contraventiile silvice.
Sigur, toate acestea se referă la sancțiuni contravenționale. După cum știm însă, Codul Silvic prevede și situațiile în care încălcarea legislației silvice constituie infracțiune. Vorbim despre cazurile în care valoarea prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. Adică dacă cineva fură astăzi material lemnos, iar prejudiciul depășește 575 de lei, acesta riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă, însă prejudiciul este de 50 de ori mai mare, infracțiunea se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Le mulțumesc autărităților judiciare pentru implicarea lor în instrumentarea cazurilor de infracțiuni din domeniul silvic. Știm că aceste cazuri sunt deosebit de complexe, necesită un volum consistent de lucru, însă vă spun sincer că mi-aș dori să văd o mai mare efervescență din partea parchetelor și instanțelor de judecată în ceea ce privește cazurile de infracțiuni forestiere. Având în vedere că domeniul forestier este unul care ține de siguranța națională este foarte importantă soluționarea urgentă a cazurilor de infracțiuni silvice.
II. Al doilea act normativ aprobat ieri este Ordonanța de Urgență pentru modificarea Legii nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.
Este un subiect despre care s-a discutat intens de-a lungul timpului, dar care, din păcate, indiferent de cine a gestionat acest domeniu, a rămas la nivel de discuție. În fiecare iarnă ne confruntăm cu problema înzăpezirilor drumurilor și căilor de acces, ceea ce de multe ori aduce atingere siguranței cetățenilor și implică costuri de dezăpezire.
Una din cauzele principale pentru care până acum nu s-a rezolvat problema perdelelor forestiere, este legată de procedura complicată de expropiere, reglementată de două acte normative distincte, respectiv Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean şi local și Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecție. Cele două legi prevedeau, însă, proceduri de expropriere diferite. Astfel că Romsilva, care a fost desemnată expropriator în numele statului român pentru realizarea de perdele de protecție, trebuia să aplice două legi cu proceduri distincte, deși scopul urmărit era același: realizarea perdelelor forestiere de protecție. Acest lucru ducea la imposibilitatea demarării procedurilor de expropriere.
În prezent, România are un necesar de perdele forestiere pentru protecția drumurilor naţionale şi autostrăzilor estimat la o lungime de cca 1.720 de km. Din cauza neconcordanțelor legislative și, îmi permit să spun, a unei lipse de asumare, de 14 ani de cand este în vigoare Legea perdelelor forestiere, în România s-a reușit realizarea a doar 9 km de perdele forestiere din totalul de 1720 km estimate necesar!
Am decis să corectăm erorile și să clarificăm cadrul legislativ existent. În acest sens, prin OUG-ul adoptat de Guvern s-a abrogat procedură de expropriere din Legea nr.289/2002. Expropierea pentru căile de comunicație se va face de-acum încolo doar utilizând prevederile Legii nr.255/2010. Așadar, Romsilva beneficiază acum de cadrul legal pentru demararea de urgență a procedurilor de expropriere și am cerut conducerii Romsilva să acționeze cu celeritate pentru demararea exproprierilor și a lucrărilor de plantare de perdele forestiere pentru a asigura atât protecția cetățenilor cât și a infrastructurii pe timp de iarnă.
III. Cel de-al treilea act normativ adoptat de Guvern la care voi face referire este Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, prin care se abrogă Regulamentul aprobat prin HG 924 din octombrie 2015. Acest Regulament, adoptat în ultimele zile de mandat ale guvernării trecute, a condus la o adevărată criză și blocaj pe piaţa lemnului. Prin noul Regulament corectăm o serie de erori existente în vechiul regulament și oferim administratorilor de fond forestier și industriei toate resursele pentru a gestiona eficient și durabil pădurile României.
Această Hotărâre de Guvern face parte din pachetul de legislație subsecventă Codului Silvic, modificat de Parlament prin Legea nr. 133/2015. În ceea ce privește beneficiile aduse sectorului forestier, în primul rând, noul Regulament implementează principiile consacrate prin lege referitoare la valorificarea superioară a masei lemnoase, asigură transparența licitațiilor de masă lemnoasă din pădurile proprietate publică şi impune măsuri antimonopol.
Totodată, noua reglementare sprijină dezvoltarea rurală prin prelucrarea locală a masei lemnoase și prioritizează alocarea resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică necesare încălzirii populației sau industriei autohtone a mobilei.
Una dintre prioritățile acestui Guvern a fost să instituie principiile de transparență la nivelul tuturor instituțiilor statului. Astfel, în premieră, în fiecare an va fi publicat un catalog al masei lemnoase care urmează să fie pusă în vânzare din fondul forestier proprietate publică. Toți factorii interesați vor putea consulta acest catalog și vor ști exact ce exploatări sunt propuse spre vânzare din pădurile aflate în proprietate publică.
În ceea ce privește măsurile antimonopol, se detaliază măsura instituită prin lege ca niciun operator economic să poată achiziționa mai mult de 30% din cantitatea totală anuală, pe sortimente și specii. Cu alte cuvinte, niciun operator, indiferent de forța sa financiară, nu poate, spre exemplu, să cumpere mai mult de 30% din cantitatea totală de molid pe care statul o comercializează într-un an. Dacă anumiți operatori încalcă această reglementare, nu mai au dreptul să participe la licitație anul următor.
Pentru valorificarea superioară a lemnului, dar și pentru a elimina anumite practici de intermediere, s-a luat decizia ca operatorii economici care achiziționează material lemnos din pădurile proprietate publică să își asume că minim 40% din lemnul achiziționat îl prelucrează în instalațiile proprii. Operatorilor care nu respectă aceste prevederi le va fi restricționat accesul la licitațiile din anul următor.
IV. Și în sfârșit cea de-a patra măsură la care vreau să mă refer este cea privind asigurarea pazei și a lucrărilor silvice din pădurile private mai mici sau egale cu 30 ha. Pentru această activitate, în cadrul ședinței de Guvern privind rectificarea bugetară, la propunerea Ministerului Mediului, au fost alocate 14,5 milioane de lei pentru anul 2016.
Deși Codul Silvic prevede, încă din 2008, ca statul să asigure fondurile nececsare pentru paza și administrarea pădurilor private de până la 30 ha, acestea nu au fost niciodată prinse în bugetul de stat. În total, aproximativ 587.000 ha la nivelul întregii țări sunt în această situație, respectiv nu au paza asigurată și au fost lăsate, în ultimii 8 ani, în voia sorții, proprietarii neavând resurse proprii pentru a le apăra, întreține și păzi.
Este pentru prima dată când un guvern respectă și pune în aplicare prevederea Codului Silvic de asigurare a pazei pădurilor mici. Sper ca această măsură să limiteze considerabil fenomenul tăierilor ilegale!
Consider că această decizie este un mare câștig pentru pădurea românească și pentru eforturile pe care le-am depus în acest an pentru a descuraja fenomenul tăierilor ilegale, știindu-se că una dintre țintele principale ale tăierilor ilegale sunt pădurile private care nu sunt păzite.
Cele 14,5 milioane de lei vor fi alocate, conform legii, tuturor ocoalelor silvice din țară cu care proprietarii privați de păduri până la 30 ha au încheiat contracte de pază și administrare. Ocoalele silvice vor asigura, începând cu data de 1 octombrie până la 31 decembrie 2016, paza pădurilor private mici și lucrările de întreținere și conservare a acestora.
Fac și pe această cale un apel către toți proprietarii privați de păduri mici din România să se adreseze, în perioada următoare, ocoalelor silvice. Ei trebuie să încheie până la 1 octombrie contracte cu acestea, prin care pot beneficia de serviciile finanțate de la bugetul de stat. Pentru a asigura continuitatea acestei măsuri, vom include în propunerea de buget pentru anul 2017, sumele necesare pentru asigurarea neîntreruptă a acestor servicii, evaluate la circa 58,6 milioane lei pe an.
Măsurile prezentate astăzi se alătură celor pe care deja le-am adoptat și sunt acum în implementare, respectiv (1) realizarea aplicației mobile “Inspectorul Pădurii”, profesionalizarea Gărzilor Forestiere, reforma începută la Regia Națională a Pădurilor Romsilva, crearea cadrului legal pentru inventarierea și punerea sub protecție a pădurilor virgine și alocarea de fonduri pentru despăgubirea proprietarilor de pădure din ariile naturale protejate.
Și pentru că toamna de-abia a început, ne așteptăm să continuăm să culegem roade în continuare. Toamna aceasta vom prezenta alte măsuri noi, la fel de importante,care au ca obiectiv reforma în domeniul forestier și combaterea tăierilor ilegale de pădure.
În incheiere, vreau să subliniez că este nevoie de unitate și coerență în eforturile pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea fenomenului tăierilor ilegale în România. Un rol important îl au și cetățenii și aș dori să le mulțumesc, și pe această cale tuturor celor care s-au implicat în utilizarea aplicației “Inspectorul Pădurilor”. Pot să vă spun că în primele 30 de zile de la lansarea variantei de test, peste 35.000 utilizatori au descărcat aplicația, iar numărul transporturilor ilegale depistate s-a triplat!
De asemenea, doresc să îi felicit pe colegii din Minister pentru munca depusă în elaborarea aceste acte normative, unele extrem de complexe, care au necesitat multe ore de consultari timp de mai bine de 6 luni cu toți factorii interesați.
Suntem în grafic cu tot ceea ce ne-am propus pentru acest an în pachetul de măsuri pe păduri, însă mai avem multe de făcut! “
Sursa: mmediu.ro
conferinta de presa