Sâmbătă, 21 Octombrie 2017

dictionar de definitii termeni silvici

Sunt 92 de termeni introdusi in dictionar.
Cauta termeni in dictionar
incepe cu contine termen exact suna ca
Toate a b c d e f g m o p r s t u v z
Pagina:  1 2 Urmator »
Termem Definitie
padurar
  1. PĂDURÁR, pădurari, s. m. Persoană însărcinată cu paza unei păduri. – Pădure + suf. -ar. Sursa: DEX 1998.
  2. PĂDURÁR ~i m. Lucrător care se ocupă cu îngrijirea unei păduri. /pădure + suf. ~ar. Sursa: Noul Dictionar Explicativ al Limbii Române, ed. 2002.
  3. PĂDURÁR s. (înv. și reg.) gornic, (reg.) pădurareș, păduraș, (prin Mold. și Bucov.) berejnic, (prin Ban.) codrean, (Ban., Transilv. și Olt.) șumar. (E de profesie ~.)Sursa: Dictionar de sinonime, ed. 2002
sinomim (separat de |): berejnic|codrean|gornic|pădurareș|păduraș|șumar
padure
  1. PĂDÚRE, păduri, s. f. Întindere mare de teren acoperită de copaci; mulțime densă de copaci crescuți în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuști, plante erbacee, mușchi etc., precum și diferite specii de animale. Loc. adj. Din sau de (la) pădure = a) (despre plante și animale) sălbatice; b) fig. (despre oameni) fără maniere, necioplit, necivilizat. ◊ Expr. Parcă ar fi născut (sau crescut) în pădure, se spune despre o persoană cu o comportare urâtă, lipsită de educație. A căra lemne în pădure = a face un lucru inutil. Fig. (Urmat de determinări) Grămadă mare de obiecte de același fel (de obicei în poziție verticală) care acoperă o suprafață. – Lat. padule. Sursa: DEX 1998.
  2. PĂDÚRE ~i f. 1) Mulțime de copaci care acoperă compact o întindere relativ mare de pământ. ~ de salcâmi. ~ de pini. 2) Suprafață de teren pe care crește o astfel de mulțime de copaci. ◊ ~ virgină pădure neexplorată. ~-livadă pădure de copaci și arbuști care furnizează material de construcție și materie primă pentru industria alimentară. ~-parc masiv silvic din zona verde a unui oraș destinat odihnei oamenilor. De ~ care trăiește sau crește în pădure. Din ~ a) sălbatic; b) grosolan; necioplit. A fi crescut în ~ a) a fi needucat; b) a fi înapoiat. A căra lemne în (sau la) ~ a face un lucru inutil. Nu este ~ fără uscături nu există colectivitate fără elemente criticabile în sânul ei. 2) fig. (urmat de determinări) Mulțime omogenă și compactă de obiecte în poziție verticală. Sursa: Noul Dictionar Explicativ al Limbii Române, ed. 2002.
  3. PĂDÚRE s. (SILV.) codru, (rar) silvă, (înv.) pădurărie. (Animalele din ~.) Sursa: Dictionar de sinonime, ed. 2002
  4. pădúre (pădúri), s. f. – Teren cu arbori, codru. – Mr. pădure, megl. păduri (toponim). Lat. padulem în loc de paludem (Diez, II, 51; Schuchardt, Vok., I, 29; Pușcariu 1243; Candrea-Dens., 1306; REW 6183), cf. alb. pülj (Philippide, II, 650), tosc. padule, v. sard. padule, v. sp., arag., v. port. paúl (Garcia de Diego, Bol. Acad. Esp., VII, 259; Corominas, III, 695) basc. padura „mlaștină”; cf. P. Aebischer, Homenatje Rubioy Lluch, I, 161-74. Originea anterioară indoeurop. (Lahovary 339) este fantastică. Der. pădurar, s. m. (gornic); pădurărie, s. f. (ocupația pădurarului; administrație silvică); pădurărit, s. n. (ocupația pădurarului; impozit pe păduri); păduratic, adj. (păduros, împădurit); pădurean, s. m. (locuitor al pădurii); pădureț, adj. (de pădure; sălbatic); pădurice, s. f. (pădure mică); păduros, adj. (acoperit cu pădure, împădurit), pe care REW 6183 îl duce pînă la lat. paludosus, fără să fie nevoie; împăduri, vb. (a planta o pădure); despăduri, vb. (a tăia o pădure). Sursa: Dictionar Etimologic Roman, ed. 1958 - 1966
sinomim (separat de |): |codru|Lat. padule|pădurărie|silvă
parchet
  1. suprafata de padure in care se efectueaza recoltari de masa lemnoasa in scopul realizarii unei taieri de ingrijire sau a unui anumit tratament. Sursa: Codul Silvic.
  2. PARCHÉT, parchete, s. n. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în vederea exploatării ei raționale; p. ext. suprafață de teren pe care s-a făcut o tăiere într-o pădure.Sursa: DEX 1998.
  3. PARCHÉT ~e n. Porțiuni dintr-o pădure în curs de exploatare. Sursa: Noul Dictionar Explicativ al Limbii Române, ed. 2002.
  4. PARCHÉT s.n. Fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în exploatare. Sursa: Dictionar Neologisme, editia 1986.
  5. PARCHÉT s. (SILV.) (pop.) curătură, (Ban., Transilv., Maram. și Bucov.) șlag. (~ într-o pădure.)Sursa: Dictionar de sinonime, ed. 2002
sinomim (separat de |): |curătură|fr. parquet|șlag
perdele forestiere de protectie
  1. formatiunile cu vegetatie forestiera, amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau fata de un obiectiv cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori si/sau pentru ameliorarea climatica, economica si estetico-sanitara a terenurilor.Sursa: Codul Silvic.
  2. PERDEÁ, perdele, s. f Șir de arbori sădiți în linie dreaptă, de obicei cu scopul de a proteja culturile (împotriva vântului); p. ext. fâsie de pădure. Sursa: DEX 1998.
sinomim (separat de |): turc. perde
perimetru de ameliorare

terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin impadurire, a caror punere in valoare este necesara din punctul de vedere al protectiei solului, al regimului apelor, al imbunatatirii conditiilor de mediu si al diversitatii biologice. Sursa: Codul Silvic.

plantaj
  1. cultura forestiera constituita din arbori proveniti din mai multe clone sau familii, identificate, in proportii definite, izolata fata de surse de polen strain si care este condusa astfel incat sa produca in mod frecvent recolte abundente de seminte, usor de recoltat. Sursa: Codul Silvic.
  2. PLANTÁJ s.n. Plantare. Plantație de arbori ameliorați, izolată de polenul străin, inferior, și îngrijită intensiv în scopul obținerii de semințe ușor recoltabile. Arbore dintr-o astfel de plantație.Sursa: Dictionar Neologisme, editia 1986.
  3. PLANTÁJ s. n. plantație de arbori ameliorați, izolată de polenul străin, inferior, și îngrijită intensiv în scopul obținerii de semințe ușor recoltabile. arbore dintr-o astfel de plantație.Sursa: Marele dictionar de neologisme, ed. 2000.
sinomim (separat de |): fr. plantage
posibilitate

volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o padure, in baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia Sursa: Codul Silvic.

posibilitate anuala

volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o padure, rezultat ca raport dintre posibilitate si numarul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic. Sursa: Codul Silvic.

precomptare

actiunea de inlocuire a volumului de lemn prevazut a fi recoltat din arboretele incluse in planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu varsta peste 60 de ani, afectate partial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrisari legale si taieri ilegale. Sursa: Codul Silvic

prejudiciu adus padurii

efectul unei actiuni umane, prin care este afectata integritatea padurii si/sau realizarea functiilor pe care aceasta ar trebui sa le asigure. Aceste actiuni pot afecta padurea:

  1. in mod direct, prin actiuni desfasurate ilegal;
  2. in mod indirect, prin actiuni al caror efect asupra padurii poate fi cuantificat in timp. Se incadreaza in acest tip efectele produse asupra acestora in urma poluarii, realizarii de constructii, exploatarii de resurse minerale, cu identificarea relatiei cauza-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagarii incendiilor, precum si neasigurarea dotarii minime pentru interventie in caz de incendiu.Sursa: Codul Silvic.
prestatie silvica

lucrarile cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice, pe baza de contract, in vegetatia forestiera din afara fondului forestier national. Sursa: Codul Silvic.

pretul mediu al unui metru cub

pretul mediu de vanzare al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, calculata de masa lemnoasa pe picior la nivel national pe baza datelor statistice din anul anterior.Sursa: Codul Silvic.

principiul teritorialitatii

efectuarea administrarii si serviciilor silvice, dupa caz, pe baza de contract, de catre ocolul silvic care detine majoritatea fondului forestier din raza unitatii administrativ-teritoriale respective.Sursa: Codul Silvic.

produse accidentale I

volumul de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici si abiotici, din exploatarea unor arbori din arborete cu varste de peste 60 de ani, afectate partial de factori biotici si abiotici, sau cel provenit din defrisari legal aprobate.Sursa: Codul Silvic.

produse accidentale II

volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu varste de pana la 60 de ani, afectate partial de factori biotici si abiotici. Sursa: Codul Silvic.

Pagina:  1 2 Urmator »

Cautare

translator

SEO Romania