stiri_2016

Am ras padurile. Acum secam raurile si paraiele!

Potrivit unor estimări bazate pe programele de investiţii private din domeniul energetic, sprijinite de actualul Guvern, nu mai puţin de 3.300 de râuri şi pâraie, din cele 4.011 existente, riscă să fie distruse de „băieţii deştepţi”, culmea cinismului, sub paravanul producerii de „energie verde”, adică „ecologică”. După ce au fost cheliţi de păduri, Carpaţii sunt atacaţi acum de „febra amenajărilor de microhidrocentrale” pe toate râurile şi pâraiele. Miza o constituie aşa-numitele „certificate verzi”, în baza cărora patronii acestor microhidrocentrale vor primi anual milioane de euro, chipurile, pentru că vor produce energie din surse regenerabile, „în condiţii ecologice”, deci, de protecţie a mediului înconjurător. Spre deosebire de termocentrale, de exemplu, care funcţionând pe bază de cărbune, păcură şi gaz metan, poluează totul în jurul lor. Dar, construind aceste microhidrocentrale, aceşti „investitori-ecologişti” distrug de zor râurile şi pâraiele montane, răscolindu-le şi mutilându-le albiile, distrugând în acelaşi timp, definitiv şi iremediabil, fauna şi flora din aceste arealuri montane, în cele mai multe cazuri, declarate zone protejate. Nici constructorii energeticieni din vremea lui Ceauşescu nu au îndrăznit să se atingă de aceste zone. Până în acest moment, deja un număr de 34 de râuri şi pâraie din asfel de zone protejate, multe făcând parte din Sit Natura 2000 şi situate fie în zona montană din judeţul Suceava, fie în Munţii Făgăraş, sunt asaltate de buldozerele rechinilor care, sub ochii autorităţilor locale şi ai celor naţionale, menite să protejeze mediul, distrug totul în jur.

Adevăraţii specialişti avertizează!
Într-un studiu intitulat „Evaluarea Micropotenţialului hidroenergetic românesc, sursă regenerabilă de energie, în vederea identificării de amplasamente pentru dezvoltarea investiţiilor în acest sector”, rea­lizat de Centrul de Cercetări Energetice şi de Protecţia Mediului din Cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice Bucureşti, studiu finanţat de Ministerul Economiei şi Comer­ţu­lui, sunt nominalizate zece bazine hidroenergetice care deţin un astfel de potenţial: Tisa – So­meş, Crişuri, Mureş, Timiş – Nera – Bârzava, Cerna – Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret – Prut şi Dunăre. Dar, din motive tehnice şi mai ales ecologice, adevăraţii specialişti în domeniu de la cele două institute de cercetări propun spre exploatare potenţialul microenergetic în doar patru din aceste zece zone: Olt, Mureş, Tisa ? Someş şi Ialomiţa. Aşadar, zonele din Munţii Făgăra­şului (pâraiele Capra, Buda şi Otic) şi cele din judeţul Suceava (pârâul Neagra Broştenilor) unde s-au demarat deja investiţii de către „băieţii deştepţi”, distrugând totul în jur, nu sunt recomandate de specialişti, dimpotrivă, aceştia avertizează că aceste zone trebuie protejate. Şi atunci, pe ce bază au dat autorităţile – administrative, tehnice, de mediu etc. – avize favorabile pentru demararea investiţiilor, chiar cu prioritate, tocmai în aceste zone care ar fi trebuit protejate? 

Sursa: Jurnalul National